dosar - Sănătatea românească în pandemie

 

Chiar dacă, nominal, infrastructura și acoperirea cu personal sunt la cote decente, de facto întreținerea capacităților medicale, dotarea acestora, asigurarea funcționalității lor, alocarea judicioasă a resurselor fac ca ele să fie subexploatate sau supraexploatate, iar calitatea finală a serviciilor oferite să fie, în general, una slabă. Ca efect, beneficiarii sistemului medical românesc au cea mai mică speranță de viață din UE, cea mai mică speranță de viață sănătoasă, una dintre cele mai mari rate ale mortalității, cea mai mare mortalitate infantilă, una dintre cele mai mari cote a deceselor care pot fi prevenite și una dintre cele mai mari ponderi a populației care nu are acces la sănătate.

Testul pandemiei – Nicu Ilie

De la pandemia de SARS-CoV-2 la resetarea relaţiei stat-medic-pacient – Ramona Dumitrescu

Cifre cu subiect și predicat – Nicu Ilie

Atitudinea românilor față de vaccinare – Remus Ștefureac, Ada Cornea, Roxana Bratu (www.inscop.ro)

Despre relația medic–pacient – Ana-Carmen Rebedea

Analiza care nu are o poveste nu capătă diagnostic… – Otilia Țigănaș

Mesaj de pace către medici – Ioan-Aurel Pop

În căutarea fericirii – Dana Gagniuc-Buzura

5 +1 din cele o mie de motive ale pacientului care așteaptă medicina făcută de roboți – Carmen Corbu

Vezi în format ePaper dosarul 
Sănătatea românească în pandemie