Bani si afaceri

Populatia: Aproximativ 60% din populaţie aparţine grupurilor de populaţie activă (15-59 ani pentru bărbaţi şi  15-54 ani pentru femei). Numărul populaţiei: 413.570 Din care: 161.755în zonele urbane; 251.815 în zonele rurale.

  Agricultura  – intensivă şi multilaterală – deţine un rol important în economia judeţului, ocupând 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este teren arabil. Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor, judeţul Bihor situându-se, în cadrul ţării, pe primele locuri în producţia acestora. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi cartoful. Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată în agricultura judeţului, atât datorită întinselor suprafeţe de păşuni şi fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor în acest domeniu.

  Agricultura este o ramura de traditie in economia judetului Teleorman, el fiind situat pe primele locuri in ierarhia judetelor tarii in ceea ce priveste suprafata agricola si potentialul productiei vegetala si animala. Structura fondului funciar. Suprafata agricola 498 mii ha, in care vii 11 mii ha, livezi 236 ha, pajisti 35 mii ha, suprafata arabila 451 mii ha.

  Rezultat al structurii geologice, resursele naturale ale judeţului sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Rădăuţi Prut), unice în România prin compoziţie şi puritate. În partea estică a comunei Păltiniş se găsesc depozite de ipsos, iar depozite de sulf se găsesc în Păltiniş, pe Valea Ursoaia. Solul judeţului conţine resurse materiale importante pentru construcţii: nisipuri (Stânceşti, Baisa), balast (Huţani, Corni), pietriş (Dersca), calcar (Ştefăneşti, Hudeşti, Vorona). Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase (specii de foioase – fag, stejar). În zona de câmpie cresc plante hidrofile (trestia, rogozul), precum şi plante lemnoase (plopul, salcia). Fauna este reprezentată de căprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreţi, care permit practicarea vânatului sportiv. Din lumea păsărilor vieţuiesc la Botoşani: mierla, sturzul, gaiţa, ciocănitoarea, piţigoiul. Bogat în iazuri şi ape curgătoare, Judeţul Botoşani este de asemenea o su

  INDUSTRIE.  În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%). AGRICULTURĂ . O ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. An după an, creşte preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. În anul 1997 sectorul privat cuprindea 291.516 ha. Fâneţele se întind pe o suprafaţă de 14.187 ha şi asigură, în bună parte, furajele necesare şeptelului. De asemenea, judeţul este bogat în vii (3.373 ha) şi livezi (3.634 ha). Deşi în ceea ce priveşte creşterea animalelor s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie printre cei mai mari crescători de oi din ţară (peste 500.000 capete). De asemenea există un număr mare de porci şi vite, dar cu preponderenţă în sectorul privat. COMERŢ.  Comerţul de mărfuri este un sector

  Conform ultimului Buletin Statistic, indicele preturilor de consum pentru produse alimentare este principalul factor de crestere a ratei inflatiei, ponderea principala fiind reprezentata de produsele vegetale. • în luna ianuarie 2011, comparativ cu luna ianuarie 2010, preţurile produselor agricole au crescut cu 29,1%. Această creştere s-a datorat în principal produselor vegetale ale căror preţuri au avut o contribuţie de 27,9 puncte procentuale la evoluţia pe ansamblu a preţurilor produselor agricole. Produsele de origine animală au participat la această evoluţie a preţurilor cu 1,2 puncte procentuale. Ianuarie 2010 – decembrie 2010 Preţurile produselor din grupa de mărfuri alimentare au crescut cu 1,1%. Creşteri de preţuri s-au înregistrat la legume şi conserve de legume (+5,6%), fructe şi conserve din fructe (+2,2%), ulei, slănină, grăsimi (+1,3%), zahăr, produse zaharoase şi miere de albine (+1,0%), lapte şi produse lactate (+0,7%), produse de morărit şi panificaţie, peşte şi cons

Conform ultimului buletin statistic publicat de Institutul National de Statistica, preturile la servicii sunt pe un trend descrescator in 2011, dupa o crestere pozitiva semnificativa in 2010. Iata principalele date statistice: Ianuarie 2011 fata de decembrie 2010: Tarifele serviciilor au scăzut cu 0,1%. Scăderi de tarife s-au înregistrat pentru alte servicii (-2,3%), telefon, transport aerian (-0,7%), chirie (-0,1%). Au crescut tarifele pentru transport urban (+1,1%), apă, canal, salubritate, îngrijire medicală, reparaţii auto, electronice şi lucrări foto, transport rutier (+0,7%), abonamente auto (+0,3%), restaurante, cafenele, cantine, igienă şi cosmetică, confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte (+0,2%). Ianuarie 2011 fata de ianuarie 2010: Tarifele serviciilor au crescut cu 5,9%, în principal în cazul serviciilor de apă, canal, salubritate (+15,4%), pentru transport CFR (+14,0%), transport urban (+7,8%), poştă şi telecomunicaţii (+6,0%), abonamente auto, transport rutie