Treceți la conținutul principal

Translate

România - bugetul de stat în 2023


 video - cum se face bugetul de stat și cum se citesc cifrele din legea bugetului

Evoluția multianuală a bugetului de stat în România a fost caracterizată de o creștere constantă a veniturilor și cheltuielilor, cu excepția perioadei 2010-2012, când criza economică mondială a dus la o reducere a veniturilor și la o creștere a cheltuielilor.

În anul 2023, bugetul de stat al României este estimat la 530,8 miliarde de lei, în creștere cu 10,8% față de anul 2022. Veniturile bugetare sunt estimate la 475,2 miliarde de lei, în creștere cu 10,2%, iar cheltuielile bugetare sunt estimate la 455,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,5%.

Creșterea veniturilor bugetare este determinată de o serie de factori, printre care:

  • Creșterea economică, care se estimează la 4,5% în anul 2023;
  • Creșterea contribuțiilor sociale, ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie;
  • Creșterea veniturilor din taxe și impozite, ca urmare a unei mai bune colectări și a unei reforme fiscale care a introdus noi taxe și impozite.
  • Creșterea cheltuielilor bugetare este determinată de o serie de factori, printre care:
  • Creșterea cheltuielilor pentru salarii, ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie și a unor majorări salariale acordate în sectorul public;
  • Creșterea cheltuielilor pentru pensii, ca urmare a îmbătrânirii populației;
  • Creșterea cheltuielilor pentru investiții publice, ca urmare a implementării unor proiecte de infrastructură.

La începutul anului, Guvernul a bugetat un deficit de 4.4% din PIB, având ca obiectiv să îndeplinească criteriul de la Maastricht. În 2024 ar trebui situeze sub 3%. Însă, conform evaluării ING, având în vedere evoluţia din primele 6 luni ale anului, deficitului bugetar este estimat că va depaşi 5.5% în acest an. 

Comisia Europeană poate decide reducerea fondurilor europene acordate României dacă observă că nu se iau măsuri pentru a ţine sub control deficitul bugetar. Din acest motiv sunt discuţii intense pe fondul acestui deficit. O serie de măsuri anunţate până în prezent vizează creşterea veniturilor, precum: creşterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, eliminarea ratelor de TVA mai reduse pentru anumite categorii de produse, sau eliminarea beneficiului fiscal al angajaţilor din construcţii sau IT. Situaţia este dinamică, iar noi masuri sunt aşteptate a fi anunţate.

În paralel, guvernul negociază cu reprezentanții Comisiei Europene ca aceștia să accepte ratarea țintei de deficit în 2023 și 2024.


sursa imaginii: ING, România - Deficitul bugetar

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Biggest business websites in the world - top 100

Cele mai mari siteuri de afaceri din lume - top 100 sursa: alexa.com 1 PayPal paypal.com Online payment service for individuals and merchants. Allows users to send money and bills to a ... 2 Alibaba.com alibaba.com Launched in 1999, Alibaba.com is the leading global e-commerce platform for small businesses ar ... 3 Yahoo! Finance finance.yahoo.com Personal finance, investing tips and news. 4 ESPN espn.go.com Sports news network. Includes broadcast schedule, game scores and results, and articles on coll ...  5 Bank of America bankofamerica.com Nationwide bank. Includes product and service information, online banking and bank location fin ...   6 Chase Bank https://www.chase.com/ The largest banking company in the United States. 7 Skype skype.com Peer to peer internet voice service. Mac, Windows and Linux versions available. Users may call ... 8 Wells Fargo wellsfargo.com Connects

Top 300 Capital - Romania 2011

Nota: pana in acest an, topurile principale din Capital si Forbes au coincis. In 2011 diferentele de metoda de evaluare dintre cele doua sisteme au dus la rezultate complet diferite. Iata topul intocmit de Capital:

Taximetria: ce, cine, cand, cum, unde?

Elevii si studentii sunt cei mai fideli clienti ai companiilor de taximetrie, se arata intr-un studiu realizat de Daedalus Consulting. Astfel, peste 65% dintre tineri si 43% dintre romani obisnuiesc sa circule cu taxiul. 62,5% dintre persoanele cu varsta intre 18 si 24 ani si 57% dintre persoanele care au intre 25 si 34 de ani calatoresc cu taxiul. La fel de „dependenti“ de serviciile oferite de companiile de taximetrie sunt patronii, managerii sau angajatii cu studii superioare. Peste 51% dintre acestia calatoresc cu taxiul. Tot patronii sunt cei care apeleaza cel mai des la serviciile de taximetrie, cu o medie de 4,62 ori fata de o medie de 3,96 ori in patru saptamani. In medie, un utilizator de servicii de taxi circula cu taxiul o data pe saptamana. Peste o treime depasesc aceasta frecventa. Conform studiului, frecventa cu care romanii apeleaza la serviciile companiilor de taximetrie este direct proportionala cu veniturile lor. Spre exemplu, persoanele cu venituri mai mici de 75 de

Topul averilor in 2011 (Romania)

Versiunea de clasament intocmit de Forbes Romania. Pentru versiunea Capital, vezi articolul precedent. 1. Dinu Patriciu: 2,1-2,2 miliarde de euro 2. Frank Timiş: 1,2-1,3 miliarde de euro 3. Ioan Niculae: 0,9-1 miliard de euro 4. Dan-Grigorescu Adamescu: 900-950 de milioane de euro 5. Ion Ţiriac: 700-750 de milioane de euro

Un nou aeroport lângă București, la Alexeni, în Ialomița

Aeroportul Alexeni-Mircea Tudor: O privire asupra unui proiect de infrastructură în România Aeroportul va fi independent energetic Aeroportul Alexeni-Mircea Tudor este un proiect ambițios care vizează construirea unui aeroport în localitatea Alexeni, județul Ialomița. Acesta ar urma să servească atât traficul de pasageri, cât și cel de marfă. Principalele aspecte ale proiectului:Localizare: Aeroportul se va afla în apropierea localității Alexeni, într-o zonă care are potențial pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. Numele: Va fi denumit Aeroportul Alexeni-Mircea Tudor, în onoarea unui fost pilot și antreprenor român. Capacitate: Se estimează că aeroportul va avea o capacitate de trafic semnificativă, deservind atât curse interne, cât și internaționale. Beneficii economice: Proiectul ar putea stimula dezvoltarea economică a regiunii, atrăgând investiții și creând locuri de muncă. Infrastructură: Va include piste de decolare și aterizare, terminale pentru pasageri și facilități