video - cum se face bugetul de stat și cum se citesc cifrele din legea bugetului
Evoluția multianuală a bugetului de stat în România a fost caracterizată de o creștere constantă a veniturilor și cheltuielilor, cu excepția perioadei 2010-2012, când criza economică mondială a dus la o reducere a veniturilor și la o creștere a cheltuielilor.
În anul 2023, bugetul de stat al României este estimat la 530,8 miliarde de lei, în creștere cu 10,8% față de anul 2022. Veniturile bugetare sunt estimate la 475,2 miliarde de lei, în creștere cu 10,2%, iar cheltuielile bugetare sunt estimate la 455,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,5%.
Creșterea veniturilor bugetare este determinată de o serie de factori, printre care:
- Creșterea economică, care se estimează la 4,5% în anul 2023;
- Creșterea contribuțiilor sociale, ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie;
- Creșterea veniturilor din taxe și impozite, ca urmare a unei mai bune colectări și a unei reforme fiscale care a introdus noi taxe și impozite.
- Creșterea cheltuielilor bugetare este determinată de o serie de factori, printre care:
- Creșterea cheltuielilor pentru salarii, ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie și a unor majorări salariale acordate în sectorul public;
- Creșterea cheltuielilor pentru pensii, ca urmare a îmbătrânirii populației;
- Creșterea cheltuielilor pentru investiții publice, ca urmare a implementării unor proiecte de infrastructură.
La începutul anului, Guvernul a bugetat un deficit de 4.4% din PIB, având ca obiectiv să îndeplinească criteriul de la Maastricht. În 2024 ar trebui situeze sub 3%. Însă, conform evaluării ING, având în vedere evoluţia din primele 6 luni ale anului, deficitului bugetar este estimat că va depaşi 5.5% în acest an.
Comisia Europeană poate decide reducerea fondurilor europene acordate României dacă observă că nu se iau măsuri pentru a ţine sub control deficitul bugetar. Din acest motiv sunt discuţii intense pe fondul acestui deficit. O serie de măsuri anunţate până în prezent vizează creşterea veniturilor, precum: creşterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, eliminarea ratelor de TVA mai reduse pentru anumite categorii de produse, sau eliminarea beneficiului fiscal al angajaţilor din construcţii sau IT. Situaţia este dinamică, iar noi masuri sunt aşteptate a fi anunţate.
În paralel, guvernul negociază cu reprezentanții Comisiei Europene ca aceștia să accepte ratarea țintei de deficit în 2023 și 2024.
sursa imaginii: ING, România - Deficitul bugetar
Comentarii
Trimiteți un comentariu