Treceți la conținutul principal

Translate

Economia judetului Botosani


 INDUSTRIE. În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%).

AGRICULTURĂ. O ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. An după an, creşte preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. În anul 1997 sectorul privat cuprindea 291.516 ha. Fâneţele se întind pe o suprafaţă de 14.187 ha şi asigură, în bună parte, furajele necesare şeptelului.

De asemenea, judeţul este bogat în vii (3.373 ha) şi livezi (3.634 ha).

Deşi în ceea ce priveşte creşterea animalelor s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie printre cei mai mari crescători de oi din ţară (peste 500.000 capete). De asemenea există un număr mare de porci şi vite, dar cu preponderenţă în sectorul privat.

COMERŢ. Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie cu alte sectoare.

În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în comerţ. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital străin şi s-au format 68 de societăţi mixte.

Evoluţia viitoare a dezvoltării economice va influenţa şi comerţul din judeţ.

VÂNATUL ŞI PESCUITUL. Ca ramuri complementare ale economiei judeţului, vânatul şi pescuitul reprezintă domenii de mare atracţie turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes cinegetic.

Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practică o piscicultură sistematică. De altfel pescuitul are tradiţii vechi în această parte a ţării.

În judeţul Botoşani populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul locuitorilor şi este distribuită, în principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate.

În judeţ sunt înregistrate 6.544 companii, din care 5.615 sunt societăţi comerciale, 19 regii autonome, 1.162 asociaţii familiale; 14 societăţi cu capital integral străin etc.

via Comersant

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Biggest business websites in the world - top 100

Cele mai mari siteuri de afaceri din lume - top 100 sursa: alexa.com 1 PayPal paypal.com Online payment service for individuals and merchants. Allows users to send money and bills to a ... 2 Alibaba.com alibaba.com Launched in 1999, Alibaba.com is the leading global e-commerce platform for small businesses ar ... 3 Yahoo! Finance finance.yahoo.com Personal finance, investing tips and news. 4 ESPN espn.go.com Sports news network. Includes broadcast schedule, game scores and results, and articles on coll ...  5 Bank of America bankofamerica.com Nationwide bank. Includes product and service information, online banking and bank location fin ...   6 Chase Bank https://www.chase.com/ The largest banking company in the United States. 7 Skype skype.com Peer to peer internet voice service. Mac, Windows and Linux versions available. Users may call ... 8 Wells Fargo wellsfargo.com Connects

Top 300 Capital - Romania 2011

Nota: pana in acest an, topurile principale din Capital si Forbes au coincis. In 2011 diferentele de metoda de evaluare dintre cele doua sisteme au dus la rezultate complet diferite. Iata topul intocmit de Capital:

Taximetria: ce, cine, cand, cum, unde?

Elevii si studentii sunt cei mai fideli clienti ai companiilor de taximetrie, se arata intr-un studiu realizat de Daedalus Consulting. Astfel, peste 65% dintre tineri si 43% dintre romani obisnuiesc sa circule cu taxiul. 62,5% dintre persoanele cu varsta intre 18 si 24 ani si 57% dintre persoanele care au intre 25 si 34 de ani calatoresc cu taxiul. La fel de „dependenti“ de serviciile oferite de companiile de taximetrie sunt patronii, managerii sau angajatii cu studii superioare. Peste 51% dintre acestia calatoresc cu taxiul. Tot patronii sunt cei care apeleaza cel mai des la serviciile de taximetrie, cu o medie de 4,62 ori fata de o medie de 3,96 ori in patru saptamani. In medie, un utilizator de servicii de taxi circula cu taxiul o data pe saptamana. Peste o treime depasesc aceasta frecventa. Conform studiului, frecventa cu care romanii apeleaza la serviciile companiilor de taximetrie este direct proportionala cu veniturile lor. Spre exemplu, persoanele cu venituri mai mici de 75 de

Topul averilor in 2011 (Romania)

Versiunea de clasament intocmit de Forbes Romania. Pentru versiunea Capital, vezi articolul precedent. 1. Dinu Patriciu: 2,1-2,2 miliarde de euro 2. Frank Timiş: 1,2-1,3 miliarde de euro 3. Ioan Niculae: 0,9-1 miliard de euro 4. Dan-Grigorescu Adamescu: 900-950 de milioane de euro 5. Ion Ţiriac: 700-750 de milioane de euro

Un nou aeroport lângă București, la Alexeni, în Ialomița

Aeroportul Alexeni-Mircea Tudor: O privire asupra unui proiect de infrastructură în România Aeroportul va fi independent energetic Aeroportul Alexeni-Mircea Tudor este un proiect ambițios care vizează construirea unui aeroport în localitatea Alexeni, județul Ialomița. Acesta ar urma să servească atât traficul de pasageri, cât și cel de marfă. Principalele aspecte ale proiectului:Localizare: Aeroportul se va afla în apropierea localității Alexeni, într-o zonă care are potențial pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. Numele: Va fi denumit Aeroportul Alexeni-Mircea Tudor, în onoarea unui fost pilot și antreprenor român. Capacitate: Se estimează că aeroportul va avea o capacitate de trafic semnificativă, deservind atât curse interne, cât și internaționale. Beneficii economice: Proiectul ar putea stimula dezvoltarea economică a regiunii, atrăgând investiții și creând locuri de muncă. Infrastructură: Va include piste de decolare și aterizare, terminale pentru pasageri și facilități